Gara Oravita Romana

Oravita

CS-II-m-A-11158 Gara Oravita Romana – zona garii 2

 

În 1847, cu şapte ani înainte de inaugurarea celei dintâi căi ferate din spaţiul românesc, la Oraviţa erau finalizate lucrările de construcţie la prima gară din România. Data este un pic incertă dacă luăm in discuție documentul din 12 ianuarie 1847 în care Gränzenstein, supraveghetorul construcţiei căii ferate Oraviţa – Baziaş, îşi anunţă superiorii de la Viena că „totul merge conform proiectului” ceea ce ne îndrituiește să credem că gara era gata încă de la 1846 dar, conform Listei monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin înscrise în Patrimoniul cultural naţional al României, aceasta a fost finalizată în 1847.

Ridicarea gării Oraviţei a avut loc concomitent cu construirea primului traseu feroviar din ţară, şi anume calea ferată Oraviţa – Răcăşdia – Vrăniuţ – Berlişte – Milcoveni – Iam – Straja – Iasenova – Roşia – Biserica Albă – Vracevgai – Socol – Baziaş, o investiţie de cinci milioane de florini. Această cale ferată a fost construită în perioada 1846-1854, cu doar 16 ani mai târziu decât prima linie de cale ferată din lume (Liverpool – Manchester 1830).

Gara a intrat în activitate odată cu inaugurarea acestui traseu pentru transportul de marfă la 20/30 august 1854 şi pentru călători la 1/11 noiembrie 1856, cu trei vagoane.  La inaugurarea tronsonului Oravita-Bazias (62,5 km), 20 august 1854, în Gara Oravita  a avut loc slujba de sfintire oficiata de Karl Wittahorszky, arhidecan de Oravita și doctor în teologie dogmatică, titlu obţinut la Vatican.

Edificiul era dotat cu lift-pasaj, pentru accesul la peronul aflat mai sus de nivelul străzii, acest lucru reprezentând tot o premieră pentru acele vremuri. În 1993 liftul mai exista încă. Acum intrarea spre el este blocată; scările au fost adăugate ulterior, după anii ’30-’40.

Gara Oraviţa se află pe strada Zona Gării, nr. 2, din Cartierul Zona Gării. Este cel mai popular punct de plecare pe calea ferată Oraviţa – Anina, prima cale ferată montană din România, supranumită Semmering-ul bănăţean, datorită asemănării peisajelor pitoreşti bănățene cu cele austriece din pasul Semmering.

Gara Oraviţa a fost declarată monument istoric, având cod LMI CS-II-m-A-11158 la capitolul „ansambluri de artă inginerească şi arhitectură tehnică, gări, tunele, viaducte.

Prin Gara Oravița au trecut personalități de seamă, între care trupa de teatru Pascaly, cu Mihai Eminescu – sufleor și secretar al directorului, Jokái Mor, deputat de Oravița, împărăteasa Sissi, viitorul rege Carol I al României, călătorind incognito spre țară.  În 1869, de la Oravița la Budapesta, călătoria dura 26 ore, iar de la Oravița, la Viena, 36 ore. Traseul era cunoscut sub denumirea de „lunga linie orientală”.

 

Category Oravita

Share

Related Projects

Overview